Tulburari ale diurezei
Diureza normală reprezintă cantitatea de urină eliminată într-un interval de timp (valori normale: 800-2000 ml/zi, 0,5-1,5 ml/min), în funcţie de aportul şi pierderile lichidiene. La 1 an = 600 ml.
La copil V = 600 + 100 (n - 1) sau V = 100 х (n + 5)
Tulburările de diureză sunt: 1 poliuria;2. oliguria;3.anuria;4. nicturia (nocturia);5. opsiuria.
-Poliuria: Creşterea diurezei peste 2000 ml/zi (peste 50% din valorile medii normale, peste 80-90 ml/oră).
Variante: fiziologică sau patologică, tranzitorie sau persistentă, cauză renală sau extrarenală.
Trei mecanisme de producere a poliuriei: 1. Creşterea filtrării glomerulare – poliuria de filtrare.
- fiziologică –ingestia crescută de lichide, alimente cu efect diuretic, după stres (prin eliberare de catecolamine), expunere la frig (prin vasoconstricţie periferică), în crize epileptice;
- patologică– hipertiroidism, în faza de vindecare a glomerulonefritei difuze acute, diuretice, în insuficienţa renală cronică, insuficienţa renală acută – faza de reluare a diurezei.
2. Reducerea reabsorbţiei tubulare obligatorii de apă = diureza osmotică. Apare atunci când trebuie eliminată o sarcină osmotică mare. Caracteristică: diabet zaharat, unde diureza atinge 3-6 litri/24 ore; -Administrăre de diuretice osmotice (manitol, uree);
-Faza de reluare a diurezei din insuficienţa renală acută;
-Faza poliurică din insuficienţa renală cronică.
3. Reducerea absorbţiei facultative de apă=poliurie hipotonă, hidrurie Poliuria este impresionată, 10-15 l/24 ore, are două mecanisme:
lipsa hormonului antidiuretic (sensibilă la vasopresină) = diabet insipid; urina are totdeauna densitatea sub 1.008, răspunde la administrarea de hormon antidiuretic;
lipsa de răspuns la hormonul antidiuretic a celulelor ţintă din tubul distal = diabet insipid nefrogen, afecţiune rar întâlnită în unele nefropatii tubulointerstiţiale; nu răspunde la administrarea de hormon antidiuretic.
Oliguria- Reducerea diurezei sub 300 ml/m2/24 ore, sau <0,5 ml/kg /oră. Oligurii tranzitorii: regim sec, transpiraţii abundente, sindrom febril, deshidratare, colică nefritică. Oliguria patologică are întotdeauna semnificație clinică gravă. Mecanismele de producere a oliguriei sunt: 1.scăderea RFG; 2.creşterea reabsorbţiei tubulare de apă;3. obstrucția ureterelor
-Cauzele renale glomerulonefrita acută, nefrita tubulointerstiţială
-Cauzele prerenale includ toate stările cu hipotensiune arterială,șoc, colaps, pierderi de lichide.
-Cauzele postrenale – uropatii obstructive.
Anuria- Diureza sub 60 ml/m2/24 ore, (sub 100-50 ml/24 ore) definește anuria. Anuria este întotdeauna patologică.
Cauze iniţial funcţionale: hipotensiune arterială, hipovolemie, sau organice (nefropatii acute tubulare, interstiţiale, glomerulare, vasculare, obstrucţii ale căilor urinare, distrugeri masive de nefroni). Diagnostic diferenţial:Anuria trebuie diferenţiată de retenţia acută de urină: în anurie sondajul vezical este negativ.
Nicturia- Egalizarea sau inversarea raportului între diureza nocturnă şi cea diurnă (norma 1/4-1/3). Cauze: consumul excesiv de lichide seara, insuficienţă renală, cardiacă, hepatică.
Opsiuria- reprezintă formarea şi eliminarea întîrziată a urinii în raport cu momentul şi volumul ingestiei de lichide. Cantitatea de lichide ingerată se elimină, în mod normal, în aproximativ 4 ore. Cauza este extrarenală, perturbarea reabsorbţiei, transportului şi circuitului apei în organism determină întîrzierea eliminării lichidelor (într-un timp dublu sau mai mult). Opsiuria se întîlneşte în: ciroze hepatice cu hipertensiune portală, în modificările secreţiei sau inactivării aldosteronului, hormonului antidiuretic şi estrogenilor.
Дата добавления: 2016-03-26 | Просмотры: 598 | Нарушение авторских прав
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 | 32 | 33 | 34 | 35 | 36 | 37 | 38 | 39 | 40 | 41 | 42 | 43 | 44 | 45 | 46 | 47 | 48 | 49 | 50 | 51 | 52 | 53 | 54 | 55 | 56 | 57 | 58 | 59 | 60 | 61 | 62 | 63 | 64 | 65 | 66 | 67 |
|