АкушерствоАнатомияАнестезиологияВакцинопрофилактикаВалеологияВетеринарияГигиенаЗаболеванияИммунологияКардиологияНеврологияНефрологияОнкологияОториноларингологияОфтальмологияПаразитологияПедиатрияПервая помощьПсихиатрияПульмонологияРеанимацияРевматологияСтоматологияТерапияТоксикологияТравматологияУрологияФармакологияФармацевтикаФизиотерапияФтизиатрияХирургияЭндокринологияЭпидемиология

Intrebarea 91,92,93: gastritele acute,cronice,gastroduodenitele la copii.

Definitie. Gastrita este o afectiune inflamatorie acuta sau cronica a mucoasei gastrice, ce apare ca o consecinta a dezechilibrului intre mecanismele de aparare ale mucoasei gastrice (la nivelul mucoasei gastrice se produce mucus, bicarbonat si alte substante care au rol de a proteja peretele stomacului) si factorii de agresiune (acidul clorhidric, pepsina – care au rol in digestia alimentelor dar care pot irita mucoasa gastrica, alaturi de anumite medicamente – in special antiinflamatoarele nesteroidiene).: G.A reprezinta un process inflamator distructiv acut cu afectarea mai ales a mucoasei gastrice provocat de actiunea masiva a factorilor nefavorabili.

Etiologie:

G.A primara:

Ø -infectiosi:alimente alterate,salmonella,proteus.

Ø -medicamentosi:AIN, sulfanilamide.

Ø -chimici:acizi,baze.

Ø -alergeni alimentary:proteici si neproteici.

Ø G.A secundara:

Ø -Boli infectioase:

v gripa

Ø 2.scarlatina

v rujeola

Ø 4 pneumonii

Ø 5 hepatita virala

Ø 6 H. pilori.

Microbii patogeni nimerind in mediul acid al stomacului se distrug dar o invazie masiva a acestora provoaca o inflamatie acuta.Schimbarile morfologice in gastritele acute se caracterizeaza prin inflamatie,edem,hiperemie, eroziuni.

Tabloul clinic: simptomele gastritei acute constau in: dureri epigastrice si in regiunea ombilicului, greturi,vome cu cntinut stomacal,mucus,bila,uneori singe, scaune frecvente. Clinica gastritei acute alergice se asociaza cu manifestari generale ale procesului alergic:urticarie, edem quinche,rinita alergica. In gastritele acute endogene manifestarile clinice sunt sterse prevalind semnele intocsicatiei generale.

Diagnostic:

Anamneza: debut acut dupa ingerarea de alimente alterate, substante chimice, alergeni.

Examenul endoscopic se manifesta prin hiperemie si edematierea mucoasei stomacale.

n Sondaj Gastric fractionat

n ph-metria intragastrala

n Examen radiologic baritat

n Usg

n Radiologic

n Functia fermentativa

Tratament:

Nemedicamentos:

• Dieta N1

• mese la ore fixe,fractionarea lor in 5-6 mese pe zi

• Pentru a se calma durerile de stomac care pot aparea este bine sa se utilizeze ceaiurile medicinale de menta, musetel, chimen si rostopasca.

• Alimente ne condimentate. Sa nu avem mese prea abundente in alimente bogate in fibre, sa nu inghitim samburi, iar mancarea sa nu fie prea fierbinte.

Medicamentos:

• Antiacide (Almagel, Maalox, Gastal)

• H2 histaminolitici (Ranitidin, Famotidin, Nizatidin)

• Blocatori H+K+ATP-azei (Omeprazol, Lanzoprazol)

• M-colinoblocatori selectivi(Gastrozepina)

ERADICAREA H. PILORY:

• Schema Dubla (Omeprazol+ AB)- durata curei-2 saptamini

• Schema Tripla(De-nol+ AB+Metronodazol)- durata curei 2 saptamini

• Schema Cvadrupla (Omeprazol+De-nol+AB+Trihopol) durata curei 7 zile

AB =Amoxicilina | Claritromicina | Azitromicina

GASTRITA CRONICA, GASTRODUODENITA CRONICA:

Definitie: G.C reprezinta o inflamatie cronica recidivanta a mucoasei si submucoasei stomacului(duodenului).

Etiopatogenia: Exista 3 grupe de cauze conform careia se clasifica in 3 tipuri:

1 Exogene infectoioase:HP-afectarea mucoasei in portiunile distale ale stomacului,hiopersecretie,hiperaciditate gastrica.

2 Endogene autoimune-aparitia anticorpilor fata de granulocitele parietale si desfasurarea unui proces atrofic progresiv primar fara fenomene de inflamatie de proportie se caracterizeaza prin:hipoaciditate,hipergastrinemie, Ac inpotriva factorului castle.

3 Eoendogene-chimica de reflux.

Tabloul clinic:

1. Sindromul dispeptic ulceros:dureri de diferita intensitate ce apar pina sau la 2 ore dupa masa, ele pot fi nocturne si sunt suprimate prin alimentatie, pirozis,eructatii,vome postprandiale, ce aduc usurare. Pofta de mincare pastrata. Poate aparea semne ale sindromului asteno-vegetativ:iritabilitate,cefalee.
2. La examenul endoscopic afectarea zonei centrale si a bulbuluio duodenal. Caracterul schimbarilor endoscopice poate fi diferit:superficial,hiperplastic,eroziv, cu edem si hiperemie pronuntata.
3. Sindromul dispeptic gastric: dureri surde in regiunea epigastrica si in jurul ombilicului ce apar adesea indata dupa mese, mai ales dupa alimente prajite,grase. Bolnavii acuza senzatie de plenitudine in regiunea epigastrica. Eructatii cu aer,greata voma. La examenul endoscopic se constata afectarea fundusului stomacului sau un proces difuz. Semnele inflamatiei sunt minime iar histologic se determina atrofia mucoasei, metaplazie intestinala. Functia secretorie a stomacului poate fi normala sau diminuata.

Diagnostic:

1 anamneza

2 examenul clinic

3exam. Endoscopic.

4 USG

5 Metodelor functonale de examinare a stomacului.

6 examen radiologic

La examenul endoscopic se determina hiperemie in focar sau difuza a mucoasei stomacale, edem,hipertrofia pliurilor. Aceste schimbari sunt asociate cu Hp. Mucoasa stomacala palida,roz albicioasa uneori albastruie,suprafata suptiata, pliurile slab pronuntate tipice pentru un proces atrofic.

Functia secretorie:

1. Sondaj gastric fractionat: secretie bazala constituie 26-66 ml, secretia stimulata-46-90 ml.
2. pH metria intragastrala: secretul bazal:1,5-2; secretul stimulat6-8
3. reogastrografia -determinam, rezistenta tesuturilor cu ajutorul unei sonde speciale in mai multe puncte ale stomacului si esofagului.
4. examenul radiologic baritat- pentru aprecierea functiei evacuatorii.
5. Diagnosticul infectiei cu Hp - 2 metode:

1. invaziva(necesita biopsie)

-histologice;

-bacterioscopice;

-bacteriologice;

-biochimice(testul ureazei);

2. neinvazive:

-serologice(ELISA);

-testul respirator;

-reactia de polimeraza in lant.

Diagnosticul diferential:

Boala ulceroasa-aparitia defectului ulceros la nivel gastroduodenal insotit de dereglari functionale, secretorii, motorii si de absorbtie ale mucoasei stomacului.

Dereglari functionale ale stomacului.

TRATAMENTUL GASTRODUODENITEI-

1. ETIOLOGIC;

2. SCHIMBARI MORFOLOGICE;

3. FUNCTIEI SECRETORII;

4. FUNCTIEI MOTORII.

Nemedicamentos:

• Dieta N1

• mese la ore fixe,fractionarea lor in 5-6 mese pe zi

• Pentru a se calma durerile de stomac care pot aparea este bine sa se utilizeze ceaiurile medicinale de menta, musetel, chimen si rostopasca.

Alimente ne condimentate. Sa nu avem mese prea abundente in alimente bogate in fibre, sa nu inghitim samburi, iar mancarea sa nu fie prea fierbinte

Alimente permise in gastrite
Fainoase – Fainoasele albe trebuie fierte foarte bine si este preferabil sa fie servite sub forma de sufleuri sau budinci. Este permisa si mamaliga, dar foarte bine fiarta.
C arne – Este permisa carnea slaba de vaca, pui sau porc fara grasime. Carnea poate fi servita doar sub forma de rasol, sufleu sau budinca. Pestele alb este de asemenea
permis si doar sub forma de rasol.
Branzeturi - Sunt permise branza dulce de vaci, urda si casul nesarat.
Iaurt-aliment bazic ajuta la distrugerea bacteriei care cauzeaza formarea n exces a acizilor din stomac.
Oua – Ouale sunt permise dar numai fierte si moi. Puteti face si ochiuri romanesti (in apa fiarta).
Legume – Legumele permise sunt dovleceii, cartofii, morcovii, mazarea. Legumele pot fi servite fierte sau sub forma de piureuri, supe-creme sau sufleuri.
Fructe – Sunt permise sucurile dulci, piureurile de fructe sau compotul. Nu sunt permise decat fructele dulci (deci, nu si citricele).
Grasimi – Sunt permise untdelemnul, galbenusul de ou,untul proaspat.
Bauturi – Este permis sa beti lapte, ceai, suc de fructe dulci (nu citrice).
Dulciuri – Dulciurile permise sunt sucurile de fructe, frisca, compotul, budincile din fainoase si dulciurile pe baza de crema de branza de vaci.
Zahar - Este permis zahar cu moderatie, miere amestecata cu unt.

A LIMENTEINTERZISEINGASTRITA
Gastritacronicaestedeterminatadetratamentulincorectalgastriteiacute, consumandalimentecondimentate, iritante, mancarurifierbinti, meselaoreneregulate, consumuldebauturialcoolice, fumatul, unelemedicamente, substantetoxice
Mestecatulinsuficient, ingraba, esteunobiceicareconstituieoagresiuneinplusasuprastomacului.
Fainoase – Este interzisa cu desavarsire painea, atat cea neagra, cat si cea alba. Sunt permisi pesmetii special pentru cei bolnavi de gastrita.
Carne – Sunt intersize carnea grasa, pielea de pui, carnea afumata, mezelurile, vanatul, conservele de carne, snitelul, tocaturile si piftia. Sunt intersize de asemenea carnea de peste gras, pestele prajit sau marinat, precum si cel afumat sau conservat.
Branzeturi – Sunt interzise branzeturile fermentate, sarate sau conservate.
Oua – Sunt interzise ouale prajite sau cele fierte tari.
Legume – Sunt interzise legumele tari si crude, cum ar fi ridichile, castravetii, varza, guliile, ardeiul, ceapa, conopida, usturoiul. Nu este permis sa se serveasca legumele prajite. Muraturile sunt de asemenea de evitat.
Fructe – Sunt interzise nucile, migdalele, alunele, fisticul si cele care au multe lipide in general.
Grasimi – Sunt interzise untura, slanina, margarina sarata, grasimile prajite, smantana acra, untul sarat sau seul.
Bauturi – Sunt strict interzise lichiorurile, romul, tuica, sifonul, apa minerala, siropurile, rachiul, cafeaua neagra. Este de asemenea interzis sa consumati bauturi prea reci sau prea calde.
Dulciuri – Dulciurile interzise sunt cele care au aluaturi dospite, inghetata, aluaturile calde, prajiturile cu fructe acre, gemul si dulceata. Este bine sa fie evitate acadelele si zaharul ars.

Medicamentos:

• Antiacide (Almagel, Maalox, Gastal)

• H2 histaminolitici (Ranitidin, Famotidin, Nizatidin)

• Blocatori H+K+ATP-azei (Omeprazol, Lanzoprazol)

• M-colinoblocatori selectivi(Gastrozepina)

Eradicarea H.Pylori:

• Schema Dubla (Omeprazol+ AB)- durata curei-2 saptamini

• Schema Tripla(De-nol+ AB+Metronodazol)- durata curei 2 saptamini

• Schema Cvadrupla (Omeprazol+De-nol+AB+Trihopol) durata curei 7 zile

AB =Amoxicilina | Claritromicina | Azitromicina

Dispensarizarea:

Дата добавления: 2016-03-26 | Просмотры: 538 | Нарушение авторских прав