АкушерствоАнатомияАнестезиологияВакцинопрофилактикаВалеологияВетеринарияГигиенаЗаболеванияИммунологияКардиологияНеврологияНефрологияОнкологияОториноларингологияОфтальмологияПаразитологияПедиатрияПервая помощьПсихиатрияПульмонологияРеанимацияРевматологияСтоматологияТерапияТоксикологияТравматологияУрологияФармакологияФармацевтикаФизиотерапияФтизиатрияХирургияЭндокринологияЭпидемиология

Diateza dismetabolica

Se intilneste mai frecvent la virsta scolara (8-15 ani).Se caracterizeaza printr-o stare specifica a sistemului nervos,dereglarea metabolismului purinic si predecesorilor luisinteza acidului uric,instabilitatea metabolismului glucidic si lipidic cu tendinta spre cetoza.Artrita si artralgiile se intilnesc rar,iar afectarea SNC poseda caracter functional.Rudele acestor copii frecvent fac guta,migrene,obezitate,neuralgii,colenefrolitiaza ce se manifesta prin artritism.

Tablou clinic:la copii de virsta scolara(dar si la sugari in unele cazuri) –disfunctii ale sistemului nervos.Copii sint agitati,fricosi,capriciosi,plingareti.Reflexele conditionate se formeaza usor,rapid,iar cele diferentiate si de frinare cu intirziere,greu.Vorbirea se dezvolta repede.Copii fac impresia de o dezvoltare psihica rapida,sint mobili,reusesc multe si aceasta duce in familie la educatie gresita a lor.Somnul este nelinistit,se ivesc miscari involuntare la muschii faciali,extremitati.Reflexele tendinoase si ale tunicii mucoase sunt sporite.Hiperexcitabilitatea marita a cordului duce la spasm cardiac,iar a stomacului-la fenomene de voma obisnuite.Spasmul sectorului piloric al stomacului-la constipatii,dureri abdominale.

Dereglarile sistemului nervos se mai exprima prin inapetenta,sau hiporexie, ce duce cu timpul la scadere ponderala,si apoi la hipotrofie.Dificultatile alimentarii acestor copii,cu timpul poate provoca la ei stari neuropatice,neurostenice,isterice.

Sistemul CV:hiperexcitabilitat,dar cu functii normale.,se constata accese de tahicardie acestea trecind in bradicardie,se schimba usor culoarea tegumentelor faciesului,extremitatile se racesc usor.Predispozitie la tulburari de ritm moderat,se percep sulfuri functionale.

Sistemul digestiv:usor apare disfunctia digestiei,constipatia(scade ciditatea stomacala pepsina,lipaza,iar sucul duodenal invers,sporeste nivelul fermentilor,a tripsinei.Se inrautateste functia de detoxicare a ficatului,rinichilor si se manifesta prin sporirea diurezei proteinelor,glucozei in urina sumara.

Ca dereglare a metabolismului lipidic=>acumulare a produselor neoxidante si poate aparea voma acetonemica(criza acestei vome apare brusc,se repeat frecvent,durata poate fi citeva ore pina la 1-2 zile).Vomitarile au caracer acidic cu miros de acetone,ca si aerul expirat din plamini.

Copilul scade brusc in greutate,apatic,se dezv.exicoza organismului.Se dezolta inapetenta,limba uscata,se maresc neinsemnat dimen.ficatului.Destul de des se manifesta constipatii cu character acidic,densitate marita cu sedimete de saruri,a.uric/

Se mai determina si edemul Quinke –ca urmare a dereglarii metabolismului si f-tie organelor interne.Mai frecvent apare edemul periorbicular.

La copii de virsta mare se depisteaza schimbari cutanate(neurodermite,eruptii,urticarie,seboree,exema uscata)

Hemograma:marit nr.de limfocite,si scaderea neutrofilelor.Nivelul a.uric in singe crescut.

Diagn-diferential:amigdalita cronica,nasofaringita,frontoza.

legume,fructe.se limiteaza cantitatea de clorura de sodiu,de lichid;se mareste cantitatea de potasiu.Cu mare atentie se introduce copiilor alimentatia suplimentara.In alimentatia artificiala se limiteaza cantitatea de lapte,terciurile se pregatesc pe apa,se prefera amestecurile acide(biolact)

Hiposensibilizarea:antihistaminice+preparate de calci,30 de zile cu schimbarea antihistaminicelor enteral si intramuscular.

Vitaminoterapia:Vit B1(0,0003 g);vit.B2(0,005-0.0015 g;vit.PP-0,001-0,004G,VIT.b5-0,025-0,1 G;VIT.C -0,025-0,1 g;vit.A sunb forma de acetat de retinol-1000-1500UT.,TOATE VITAMINELE SE ADM. DE 2-3 ORI/ZI,MAI ALES COPIILOR PINA LA 3 ANI,insa nu in acelasi timp,pe grupe.

Se recomanda sedative:seduxen,relanium,diazepam

Trat.local:amesticul Castellani 1% de albastru de metilen+unguente steroide(oxiciclazol,oxicort,aerovit,policartalon)timp de 5-7 zile

17.Malnutritia proteica(Kwashiorkor).

Reprezinta forma de malnutritie a copilului,rezultind dintr-un dezichilibru al balantei azotate prin aport proteic insufficient si mai rar prin pierdere.

Etiopatogenie. Afectiunea se dezvolta dupa o intarcare tardiva si trecerea la masa “adultului” fara a se asigura ratia de proteine necesara virstei.

Tabloul clinic: Semnele clinice tipice apar la 2-8 luni de la intarcare.Lipsa proteinilor pe masura ce efectele carentei progreseaza,se observa o stagnare a curbei ponderale si edeme generalizate care un timp oarecare poate masca slabirea copilului.Starea generala este alterata;bolnavul este indispus,apatic,privirea ochilor stearsa,suferinda.Pielea,turgurul sunt flasce.Tegumentele sunt uscate,scuamoase,se marcheaza o pigmentatie in regiunile iritante si nu in cele expuse la soare sau o roseata generalizata.Parul este rar,subtire,de culoare rosie-cenusie la cei cu parul negru-depigmentat.Sunt prezente infectiile frecvente: diaree, dermatite, infestari parazitare,hepatomegalie.Deficitul proteic si carenta de vitamin retine cresterea staturala.Tesutul adipos subcutanat,troficitatea si tonusul muscular –scazut.Se determina hipotermie,bradicardie,scaderea tolerantei digestive,scaderea rezistentei la infectii,intirziere in dezvoltarea neuropsihica.

Diagnosticul pozitiv: se bazeaza pe criterile antropometrice,clinice si paraclinice. Abaterea de la normal a greutatii se calculeaza prin indicele ponderal-raportul intre greutatea copilului(reala) si greutatea medie considerate normal la virsta respective. Calcularea indecilui nutritional-raportul intre greutatea reala si greutatea corespunzatoare taliei.

Grade de distrofie:

Gr.I IP=0.9-0.76; IN=0.9-0.81

Gr II IP=0.76-0.61; IN=0.8-0.7

Gr III IP=sub 0.6;IN=SUB 0.7

Paraclinic: scaderea proteinilor serice,albuminelor sub 3g/100ml,hipoglicemie,hiponatriemia, in hemograma- anemie.

Tratamentul: -dietetic-se efectueaza in 3 etape:

Etapa I-de tatonare a tolerantei digestive(repaus si alimentatie minima).

Etapa II- de inbunatatire a rationului zilnic prin aport caloric crescut(intermediar

.Etapa III- de revenire la un regim alimentar obisnuit.

Tratamentul dietetic se efectueaza conform gradului de hipotrofie. Inainte de a incepe dietoterapia se calculeaza volumul alimentar pu 24 ore-170,0-200,0 ml pu fiecare kg/greutate a masei corporale reale sau 1/5 din masa reala,dar nu maimult de 1 l in 24 ore. In hipotrofie de gr.I volumul hranirii pu 24 ore constituie 2/3 din 1/5 a masei reale.La hipotrofia de gr.II de la 1/3 pina la 1/2 in functie de toleranta fata de alimentatie si la hipotrofia de gr.III nu mai mult d 1/3 din 1/5 a greutatii reale.in zilele urmatoare in caz de ap[etit bun si indicia de toleranta satisfacatori volumul nutritivse mareste cotidian de la 1/3 pina la ½ sau 2/3.

In prima etapa insuficienta de alimente se completeazazilnic pina la volumul necesar.In completarea necesitatilor de lichide se vor indica supe de morcov cu 5% sol.glucoza,ceai,sucuri din fructe si legume.

La etapa de alimentatie minima la 1kg masa reala a corpului survin 0.7-1.5-2 g protein; 2-4 g lipide;8-11g glucide.In total 60-70-100 kalorii.

La etapa a II-a –copilul primeste volumul complet de alimente pu 24 h.La aceasta etapa pot fi folosite:laptele matern,amestecuri de lactate adaptate. De la 7 luni in calitate de amestec de baza pot fi folosite-iaurt,chefir,biolact inbogatite cu glucide si lipide.In aceasta etapa se mareste cantitatea de lipide pina la 5-6 g/kg masa,glucide pina la 13-15 g/kg.

Etapa a III- revenirea la un regim alimentar,optim,corespunzator virtsei biologice. Amestecurile curative se inlocuiesc cu cele fiziologice.Alimentatia optima la 1kg masa reala revine 4-4.5 g protein,6-6.5 g lipide,15-16 g glucide si kkcal 130-150/kg. Tratament medicamentos. In malnutritii severe creste hipovitaminoza – este rational folosirea parenterala a vitaminelor.In scop de substitutie,pu ameliorarea procesului de digestie se administreaza pepsin cu acid clorhidric, acidin-pepsina,sug gastric natural,pancreatina,festal. Pu normalizarea microflorii intestinale se recomanda preparate biologice active:bifidobacterina(pina la virsta de 6 luni), bificol si coli-bacterina(dupa 6 luni). Durata administrarii 2 saptamini-2 luni.Ii hipotrofie marcata de origine infectioasa se indica terapia antibacteriana. Cu scop de stimulare a functiei trofice si ameliorare a proceselor metabolice in hipotrofia de gr.II-III se recomanda apilac,metacil.orotat de potasiu.Aceste preparate se administreaza numai dupa ameliorarea starii copilului si cresterea ponderala. Pu ridicarea nivelului de protective nespecifica se recomanda gama globulina,albumina. In hipotrofie torpida- administrare de hormone cu actiune anabolica(retabolil,nerobolil) pu stimularea cresterii in greutate. Anemia se corecteaza prin administrarea prep de fier., rahitismul-vit D.

Profilaxia

1..Supravegherea medicala active a copilului in primele luni de viata pu depistarea precoce si inlaturarea erorilor in alimentatie.

2. Mentinerea alimentatiei naturale.

3. Alimentatia corecta mixta sau artificiala cu amestecuri de lapte adaptate –umanizatesau partial adaptate.

4. Diversificarea corecta a alimentatiei pu acoperirea necesitatilor nutritive ale copiilor,mai ales la 4-6 luni.

5. Educatia parintilor in ceea ce priveste nutritia corecta in perioda pre- si postnatala.

6. Depistarea precoce si tramentul correct al infectiilor enterale si parenterale.

7. Iluminarea sanitara in profilaxia hipotrofiilor la radiou,televiziune,in presa.

18 .Febra si sindromul hipertermic.Convulsiile febrile.

Temperatura centrala a fiintelor umane este o constanta,pe care o numim homeotermie.Homeotermia rezulta dintr-un echilibru intre crearea de caldura sau termogeneza si termoliza.Totusi exista variatii ale temperaturii centrale pe parcursul unei zile de ordinul a 0.6 grade C, temperatura cea mai scazuta inregistrindu-se dimineata si cea mai ridicata seara.

Numim febra atunci cind temperatura corpului este m mare de 38 C. O senzatie febrila poate surveni atunci cind temperatura depaseste valoarea medie de 37 C.

Starea febrila apare pe fundalul cind functia centrelor de termoreglare din hipotalamus nu este dereglata, dar sub actiunea substantelor pirogene exogene sau endogene se schimba punctul de temperatura a corpului.Starile febrile au un caracter pozitiv biologic de aparare a organismului.

Reactia hipertermica (t. mai inalta de 38-39C), apare pe fondalul tulburarii si decompensarii functiei mecanismului de termoreglare.Reactiile hipertemice se intilnesc in neuroinfectii,diferite viroze si sunt lipsite de sensul biologic pu organism. Datorita hipertermiei se decompenseaza toate formele de metabolism,creste intoxicatia endogena a organismului, se deregleaza centrii vitalii- respirator si cardiovascular,apar convulsii, creste edemul cerebral.

Etiologia febrei.

Cauze infectioase

· Infectii bacteriene

· Mycoplasme

· Hlamidii

· Parazitoze

· Micoze

Cauze neinfectioase:

· Procese imunologice (colagenoze,vasculite sistemice,alergii)

· Tumori(limfogranulomatoza,limfoame, neuroblastoame)

· Trauma intracraniene

· Hemoragii

· Maladii endocrine

· Vaccinare

· Hipertermia maligna

Nivelele febrei

· Subfebrila (pina la 38C )

o Febra moderata (38,1-39.0 C)

o Febra avansata (39,0 C ->)

o Hiperpirexie (mai sus de 41 C)

Curbele termice

ü Febra continua-oscileaza in 24 ore nu mai mult de 1 grad C(tifos abdominal)

ü Febra remitenta- oscileaza in 24 ore mai mult de 1 grad C(infectii virotice si bacteriene)

ü Febra iregulara sau atipica-scilatiile sunt iregulare –cel mai des intilnita forma de febra in cadrul diferitor patologii

ü Febra heptica-corelare intre febra remitenta si iregulara cu oscilatii mai mult de 2-3 grade C

ü Febra intermitenta-periode scurte de temperature inalta care coreleaza cu perioade de temperatura fiziologica(tuberculoza,infectii purulente)

ü Febra recurenta-caracteristic este alternarea crizelor febrile timp de 2-7 zile cu perioade de apirexie de 2-4 zile(malaria)

Semnele clinice

Sistemul circulator -cresterea pulsului cu 8-10 batai la cresterea febrei cu 1 grad.In cazul de stari febrile indelungate si manifestate cu valori mari se determina colaps,insuficienta cardiac, sindr CID.

Sistemul nervos -oboseala, cefalee, delir,insomnia sau somnolenta.

Respiratia -in prima faza a febrei frecventa respiratiei scade,apoi crescind cu 4 miscari respiratorii la fiecare grad de febra.In acelasi timp volumul respiratiei nu creste ba chiar se micsoreaza fiind determinantul aparitiei hipoxiei ca mecanism patogenetic de afectare in febra.

Sistemul digestiv-se caracterizeaza prin scaderea activitatii motorii si fermentative, micsorarea aciditatii sucului gastric,scaderea poftei de mincare.

Diagnosticul- se bazeaza pe termometrie, pe manifestarile clinice a maladiei de baza si examinarilor paraclinice de rutina.

Tratament

· Dieta

· Metode fizice de raciere

· Antipiretice

CONVULSIILE FEBRILE

Convulsiile reprezinta contractii muscular paroxistice sau ritmice si sacadate,incadrate in crize tonice, tonico-clonice sau clonice.

Convulsiile sunt de origine epileptica sau neepileptica(declansate de febra, tulburari metabolice, neuroinfectii).’

Convulsiile febrile -reprezinta tulburari critice care apar la copii intre 6 luni si 5 ani, in asociere cu fiebra, dar fara semne de infectie intracraniana si fara crize febrile in atecedente.

Tratamentul se face cu anticonvulsivante obisnuite si in dozaj specific, ca celor recomandate in tratamentul statusului epileptic. Se asociaza mijloace de scadere a temperaturii corpului si tratamentul maladiei responsabile de febra.

Medicatia recomandata este cu fenobarbital sau valproat –singurele anticonvulsivante eficiente in convulsiile febrile.

Terapia profilactica intermitenta are insa o actiune generala.Medicatia este efectuata cu diazepam oral 0.3 mg/kg,diazepam rectal 0.5 mg/kg.

19.Aneniile dificitare. Anemia feriprila.Etiologie.Patogenie.Metabolismul fierului in organism.

Anemia feriprila este o stare patologica de tulburare a hemoglobinosintezei succesiva scaderii cantitatii globale de fier a organismului exprimata din punct de vedere hematologic prin anemie hipocroma cu Hb mai jos de 110g/l-sub 5 ani,peste 5 ani-120g/l,iar eritrocitele sub 4.0*10 12/l.

Дата добавления: 2016-03-26 | Просмотры: 501 | Нарушение авторских прав